Suntem ceea ce mâncăm!

România este un stat modern dacă ar fi să ne raportăm la incidenţa bolilor “moderne”, caracteristice statelor vestice. Cauzele acestor boli, sunt determinate în general de stilul de viaţă şi de alimentaţia nesănătoasă. Astfel, consumul excesiv de produse din carne şi lactate, alcool, tutun, zahăr (prezent în toate produsele: de la muştar şi suc de roşii până la conserve şi pâine) sunt legate de ceea ce consumăm în fiecare zi.

Se spune că suntem ceea ce mâncăm, şi dacă atunci când alimentăm maşina personală avem grijă ce tip de combustibil cumpărăm, atunci când vine vorba de alimentaţie avem tendinţa să uităm că nu cantitatea contează, ci calitatea. Uităm că nu numai carnea este bogată în proteine, că nu numai laptele are calciu, că nu doar portocalele au vitamina C, că nu doar peştele este bogat în omega 3. Şi din păcate, de cele mai multe ori uităm să ne informăm.

Vestea bună este că şi la noi devine din ce în mai populară preocuparea pentru un stil de viaţă echilibrat, sănătos, iar sursele de informare sunt din ce în ce mai numeroase. Studiile arată că prin introducerea în alimentaţie a unui procent cât mai mare de alimente vii (legume, fructe, seminţe crude) organismul se detoxifiază şi are capacitatea crescută de a lupta contra bolilor, are capacitatea crescută de a se reînnoi. Alimentaţia vegană şi raw vegană nu sunt diete, ci reprezintă stiluri de viaţă, cu beneficii pe termen lung.

Hrana vie are calităţi nutriţionale de excepţie. Ştiaţi că după o masă copiaosa “tradiţională”, lipsită de enzime, vitamine şi fibre, dar bogate în proteine animale, corpul depune un efort mare, consumând energie preţioasă pentru a le digera provocând şi bine-cunoscuta stare de somnolenţă? Pe de altă parte, când proporţia de alimente vegetale, crude este mai mare, energia consumată în digestie este mult mai mică, corpul primeşte energie prin alimentele uşoare şi pline de nutrienţi.

Efectele unei diete vegane / raw-vegane?

Detofierea organismului, îmbunătăţirea tranzitului intestinal, dispariţia senzaţiei de balonare, îmbunătăţirea texturii pielii, a părului şi a unghiilor. Pe lângă efectele “fizice”, se produc o serie de transformări la nivel sufletesc, mental. Suntem mai deschişi, mai plini de energie şi capabili să vedem viaţă într-un mod mai colorat.

Este alimentaţia vegană lipsită de diversitate?

Nu. Există o mare varietate de reţete: de la salate de crudităţi, lapte de migdale, brânză. Maioneză, pâine, pateuri, chiftele, supe, pizza până la delicioasele prăjituri şi torturi din fructe uscate hidratate.

Este scump acest stil de alimentaţie?

Comparativ cu hrana obişnuită, dacă vom folosi în special fructe şi legume de sezon, pe care le vom combina cu diverse nuci hidratate, seminţe şi lăstari, este poate mai accesibil să manaci sănătos, pentru că valoarea nutritională a ingredientelor este net superioară celei tradiţionale. Astfel, vom mânca mai puţin, pentru că mâncarea este mult mai săţioasă, mult mai valoroasă din punct de vedere energetic.

Este greu să adopţi un stil de viaţă vegan?

Este ca atunci când porţi pentru prima oară o pereche de pantofi noi! Odată ce te-ai obişnuit cu ei, nu te mai poţi descălţa.

Provocarea noastră pentru voi este să încercaţi că măcar o dată pe săptămână să mâncaţi altfel: mâncaţi fructe şi legume de sezon, mâncaţi nuci (alune, caju, migdale - crude), asezonaţi salatele cu seminţe, RENUNŢAŢI la carne, lactate şi ouă.

Veţi găsi mai jos un model de meniu pentru o astfel de zi, cu ingrediente minune, cu conţinut ridicat de nutrienţi, vitamine, minerale, proteine şi enzime.

Dimineaţa:

Budincă de quinoa

1/2 cană quinoa (lăsată la înmuiat în apă peste noapte), spălată foarte bine
Lapte de nucă (de soia sau orice fel de lapte vegetal)
10 curmale (în loc de zahăr)
1/2 păstaie de vanilie 
Quinoa se spală bine şi se pune pe foc, într-o oală împreună cu laptele şi curmalele tăiate mărunt. Când începe să fiarbă adăugăm miezul de la jumătatea de păstaie de vanilie. Este nevoie să amestecăm din când în când pentru a nu se prinde de oală. Lăsăm pe foc până se îngroaşă, apoi se lasă să se răcească.

Se poate servi cu magiun de prune, fructe uscate sau topping de fructe. Pentru mai multă savoare puteţi adaugă scorţişoară, ghimbir, cuişoare sau anason.

Dacă o vei consuma la micul dejun, până la prânz nu îţi va mai fi deloc foame, deoarece este săţioasă.

Poate fi consumată şi la cină sau pe post de desert.

Pranz:

Salată cu orez negru

Aveţi nevoie de:

1/2 cană orez negru integral
2 căni apă
1/2 ardei verde
1/2 ardei roşu
1/2 avocado
3/4 cană porumb
1 ceapă roşie
1 bucheţel de broccoli
1 lingură ulei
condimente (piper, corinadru)
1/2 lingură fulgi de drojdie inactivă
Orezul se pune la fiert cu cele două căni de apă. Se fierbe la foc mic timp de 20-30 minute. Pentru a nu deveni lipicios, după fierbere se spală cu apă călduţă şi se lasă la scurs. Adăugaţi apoi legumele crude tăiate, uleiul şi condimentele.

Cină

Pateu de linte roşie şi cartof dulce

Ingrediente:

1cartof dulce (aprox. 500 gr)
1 ceapă albă mare
1 morcov
1 bucată mică de ţelină
1/2 cană linte roşie
1 lingură boia dulce
1 lingură curry dulce
1 lingură curry iute
1/2 lingra coriandru măcinat
5-6 căţei usturoi
1-2 lingură fulgi drojdie inactivă
sare după gust
Curăţaţi şi tăiaţi cartoful dulce în cubuleţe şi apoi puneţi-l la fiert sau la copt, până se înmoaie.

Tăiaţi ceapa mărunt şi căliţi-o în apă, adăugaţi ţelină şi morcovul şi lăsaţi pe aragaz la înnăbuşit.

Spălaţi bine lintea roşie şi adăugaţi-o după câteva minute pentru că fierbe foarte repede şi adăugaţi două căni de apă. Este gata când lintea s-a înmuiat.

Se lasă puţin la răcit, se adaugă cartoful dulce şi condimentele şi se procesează cu robotul de bucătărie până toate ingredientele sunt bine încorporate.

Puteţi înlocui cartoful dulce cu dovleac pentru plăcinte şi delectaţi-vă cu gustul ei dulceag pe felii de legume crude sau pâine, alături de o salată.

Poftă bună.  :))